Amniocenteza: ce este, când se face și care sunt riscurile

Amniocenteza este una dintre acele proceduri care pot oferi informații valoroase despre sănătatea fătului înainte de naștere, dar care totuși nu este întotdeauna necesară sau recomandată. Continuă să citești pentru a afla ce presupune această procedură, când este ea indicată și care sunt riscurile pe care le presupune!

Ce este amniocenteza?

Amniocenteza este o procedură medicală prenatală care permite medicilor să detecteze și să diagnosticheze anumite afecțiuni genetice sau cromozomiale ale fătului. Acesta este un test invaziv realizat, de obicei, în timpul celui de-al doilea sau al treilea trimestru de sarcină. În timpul procedurii, un ac lung este introdus prin abdomenul mamei, în lichidul amniotic care înconjoară fătul. Lichidul amniotic este apoi colectat și trimis la laborator pentru analize, care pot include screening-ul pentru sindromul Down, fibroza chistică și alte afecțiuni genetice.[1][2]

Procedura se desfășoară sub ghidaj ecografic, pentru a se evita contactul cu fătul. Înainte de a începe procedura, medicul va utiliza un ecograf pentru a localiza poziția exactă a fătului și a placentei. Ulterior, se va aplica un anestezic local pentru a reduce orice disconfort. Apoi, medicul va introduce acul în abdomen, urmărindu-l pe ecranul ecografului pentru a se asigura că nu se apropie de făt. În final, se va extrage o cantitate mică de lichid amniotic, ce va fi analizată ulterior.[1][2] 

Când se recomandă efectuarea amniocentezei?

Amniocenteza este un test prenatal care nu este oferit tuturor femeilor însărcinate. Acesta este recomandat doar dacă există un risc crescut ca bebelușul să aibă o afecțiune genetică. Există mai multe circumstanțe care pot determina recomandarea efectuării amniocentezei.[1][2]

Unul dintre cele mai frecvente motive este rezultatul unui test de screening prenatal care sugerează o posibilă afecțiune a copilului, precum sindromul Down, sindromul Edwards sau sindromul Patau. De asemenea, dacă o ecografie 4D detectează o anomalie fetală, amniocenteza poate fi necesară pentru a confirma sau a infirma această suspiciune. În plus, dacă ai mai avut un copil cu o boală genetică ori cu o anomalie cromozomială sau dacă ai un istoric familial de boli genetice, cum ar fi siclemie, talasemie, fibroza chistică sau distrofie musculară, amniocenteza ar putea fi recomandată.[1][2]

Un alt factor important luat în considerare atunci când se recomandă amniocenteza este vârsta mamei. Riscul de a avea un copil cu anomalii genetice crește odată cu vârsta. De aceea, amniocenteza este adesea sugerată pentru femeile care sunt însărcinate și au peste 35 de ani.[1][2]

Care sunt riscurile amniocentezei?

Amniocenteza, în majoritatea cazurilor, este o procedură sigură care oferă informații importante despre sănătatea fătului. Cu toate acestea, ca orice intervenție medicală, prezintă anumite riscuri.

Unul dintre cele mai comune simptome post-amniocenteză sunt crampele. Acestea pot apărea ca urmare a introducerii acului în cavitatea uterină. De asemenea, există posibilitatea unor sângerări sau scurgeri de lichid amniotic după procedură. În cazuri extrem de rare, dacă fătul se mișcă în timpul procedurii, acesta poate fi rănit cu acul. Un alt risc asociat amniocentezei este declanșarea unei infecții intrauterine. De asemenea, în cazul în care mama este purtătoare a unor infecții de tip HIV sau hepatită, acestea pot fi transmise fătului în timpul procedurii.[1][2] 

Riscurile grave, dar extrem de rare, includ pierderea sarcinii sau declanșarea travaliului prematur. Conform statisticilor, mai puțin de 1% dintre cazurile de amniocenteză duc la avort spontan sau naștere prematură.[1][2]

Amniocenteza poate fi o modalitate utilă de a obține informații despre starea de sănătate a fătului. Cu toate acestea, este important să cântărești cu atenție riscurile și beneficiile procedurii înainte de a lua o decizie. Discută cu medicul tău pentru a te asigura că iei cea mai bună decizie pentru tine și pentru copilul tău! 

Disclaimer: Acest articol nu reprezintă un substitut pentru vizita la medic și recomandările acestuia. Pentru monitorizarea sarcinii și indicații privind investigațiile și procedurile pe care ar trebui să le faci pe parcursul acesteia, adresează-te unui medic ginecolog!

Bibliografie: 

1. „Amniocentesis”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/amniocentesis/about/pac-20392914. Accesat la 20 mai 2024.
2. „Amniocentesis: Purpose, Procedure, Risks, Recovery & Results”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/4206-genetic-amniocentesis. Accesat la 20 mai 2024.